1860 – 1900

FICSMT 1860 – 1900

Începuturile actualei Facultăți de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice pot fi regăsite în activitatea Conservatorului filarmonic-dramatic fondat în 1836 de Gheorghe Asachi. Actul său de naștere ca instituție de învățământ superior este considerat a fi decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza prin care s-a înființat la Iași, în anul 1860, o Școală de Muzică și Declamațiune. În 1864, Școala a fost reorganizată în Conservatorul de Muzică și Declamațiune, iar în perioada 1860-1900, a cunoscut o dezvoltare sincronică cu cea a modernității europene, grație eforturilor unor compozitori, dirijori și muzicologi precum Francisc Serafim Caudella, Eduard Caudella sau Teodor T. Burada.

Alte personalități ale acestei perioade au fost: Pietro Mezzetti (1826-1894), Gheorghe Burada (1831-1870), Constantin Gros (1838-1896).

FT 1860 – 1900

Actuala Facultate de Teatru își are originile nu doar în Conservatorul filarmonic-dramatic înființat în 1836, ci mai cu seamă în Școala de Declamație fondată de Matei Millo în 1846, ca anexă a Teatrului Național din Iași. Cu toate acestea, parcursul său a fost îngemănat cu cel al instituției muzicale, alături de care a făcut parte din Școala de Muzică și Declamațiune fondată în 1860. În cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, educația teatrală ieșeană a fost profund influențată de modelul vienez, implementat și adaptat de actori precum Mihail Galino și, mai târziu, de Agatha Bârsescu.

Alte personalități ale acestei perioade au fost: Costache Bălănescu (1830-1888), Aglae Pruteanu (1866-1941), State Dragomir (1870-1920), Emanuel Manoliu (1877-1931).

FAVD 1860 – 1900

În 1860, în contextul recentei Uniri a Principatelor Moldovei și Țării Românești, s-au înființat la Iași primele două instituții dedicate artelor plastice din România: Școala de Arte Frumoase, respectiv Pinacoteca de Stat. Ambele au fost rezultatul eforturilor pictorului Gheorghe Panaiteanu-Bardasare. Cu toate că, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, existau deja cursuri moderne de pictură și desen în cadrul Gimnaziului Vasilian și ulterior, al Academiei Mihăilene, Școala de Arte Frumoase a devenit, în cea de-a doua parte a secolului al XVIII-lea, o veritabilă academie europeană de arte, după modelul celei müncheneze.

Alte personalități ale acestei perioade au fost: Gheorghe Șiller (1824-1880), Constantin D. Stahi (1844-1920), Emanoil Bardasare (1850-1935), Gheorghe Popovici (1859-1933).

1900 – 1950

FICSMT 1900 – 1950

În prima jumătate a secolului XX, învățământul muzical ieșean superior s-a remarcat drept un instrument vital deopotrivă pentru modernizarea muzicii culte, cât și pentru afirmarea specificului muzical național. Profesorii Conservatorului, cu studii în Germania, Italia sau Franța, au contribuit decisiv la dezvoltarea orchestrei simfonice și la popularizarea muzicii clasice în rândul publicului larg. În perioada Primului Război Mondial, Iașiul a devenit polul muzicii simfonice, prin intermediul instrumentiștilor refugiați reuniți sub bagheta lui George Enescu. În această perioadă, educația muzicală la Iași a cuprins studii teoretice, canto și de instrument. În 1931, Conservatorul a fost ridicat la rangul de Academie de Muzică și Artă Dramatică.

Alte personalități ale acestei perioade au fost: Alfonso Cirillo (1840-1934), Carlo Cirillo (1851-1903), Antonio Cirillo (1852-1928), Alexandru Aurescu (1864-1920?), Alexandru Zirra (1883-1946), Constantin Georgescu (1895-1960), Radu Constantinescu (1900-1986).

FT 1900 – 1950

Instituția învățământului teatral s-a dezvoltat la Iași în prima jumătate a secolului XX, devenind Academie de Teatru cu rang de învățământ superior în perioada 1931-1938. Instituția a extins cursurile Clasei de Declamație, care cuprindeau Mimica și Declamația, cu o a doua Catedră de Dramă și comedie coordonată de Agatha Bârsescu. Cursurile sale au fost completate cu Istoria artei dramatice și a costumului, Dans și Scrimă, precum și cu Psihologie teatrală și scenică, introduse de scriitorul Mihai Codreanu. Din 1948 a fost transformată în Institutul de teatru „Matei Millo” și, în anul 1951, a fost închisă abuziv prin decizia autorităților comuniste.

Alte personalități ale acestei perioade au fost: George Popovici (1897-1975), Ion Lascăr (1904-1998).

FAVD 1900 – 1950

În primul deceniu al secolului XX, precum și în perioada Primului Război Mondial, Școala de Arte Frumoase a rezistat îndeosebi prin eforturile profesorilor Constantin D. Stahi și Gheorghe Popovici. Devenită în 1931 Academie de Arte Frumoase, aceasta s-a desprins treptat de academismul rigid și conservator ce o dominase. Cursurile s-au adaptat învățământului diferențiat în funcție de personalitatea studentului și înglobau idei provenite din postimpresionismul francez, din expresionismul german și din avangarda europeană, precum școala Bauhaus, prin eforturile profesorilor Ștefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza sau Octav Băncilă.

Alte personalități ale acestei perioade au fost: Camil Ressu (1880-1962), Otto Briese (1889-1963), Richard Hette (1890-1981), Nutzi Acontz (1897-1954).

1960 – 1990

FICSMT 1960 – 1990

Conservatorul de Muzică și-a reluat activitatea în 1960, după ce fusese desființat în 1950. Eforturilor notabile ale dirijorului Achim Stoia de a reorganiza și dezvolta Conservatorul în strânsă legătură cu dezvoltarea Filarmonicii de Stat „Moldova”, s-au adăugat cele ale lui Mihai Cozmei sau Ion Baciu. Acestea au condus la înființarea Festivalului Muzicii Românești, precum și a unor formații muzicale apreciate la nivel național și internațional precum Cvartetul Voces, Orchestra Super, corala Animosi sau Cantores Amicitiae. În această perioadă s-a înființat și specializarea Muzicologie.

Alte personalități ale acestei perioade au fost: Florica Nițulescu (1897-1988), Alexandru Garabet (1901-1977), Constantin Constantinescu (1903-1985), Ella Urmă (1920-2017), Ion Baciu (1931-1995), Mihail Cozmei (n. 1931), Ioan Welt (n. 1933), Maria Jana Stoia (n. 1936), Mircea Dan Răducanu (n. 1937), Florian Simion (n. 1937), Vasile Spătărelu (1938-2005).

FAVD 1960 – 1990

Perioada socialistă a fost nefastă pentru Facultatea de Arte Vizuale, pe care autoritățile centrale au transformat-o, în urma reformei învățământului din 1948, în Institut de Arte Frumoase, comasând-o cu Conservatorul și Teatrul, după modelul sovietic. Institutul de Arte Frumoase a fost desființat în 1950. Ulterior, Facultatea de Desen a fost reînființată în anul 1959 în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” sub forma Institutului Pedagogic de Desen. În 1977, Facultatea de Arte Plastice a devenit parte a Conservatorului „George Enescu” din Iași, având ca specializări doar Pictura, Grafica și Sculptura.

Alte personalități ale acestei perioade au fost: Costache Agafiței (1909-2002), Petru Hârtopeanu (1913-2001), Vasile Condurache (1919-1999), Vladimir Florea (1922-1984), Dan Hatmanu (1926-2018), Ion Neagoe (1933-1991), Ioan Antonică (1937-2002), Dumitru Căileanu (n.1930).

După 1990

Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iaşi

Transformările produse după revoluția din 1989 în România au determinat regândirea şi restructurarea învăţământului artistic, context în care școala ieşeană a devenit Universitatea de Arte „George Enescu”, titlu atribuit în 1997. Din anul universitar 2016-2017, denumirea instituției a devenit Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Ea cuprinde în structura actuală Facultatea de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice, Facultatea de Teatru şi Facultatea de Arte Vizuale şi Design, alături de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Școala Doctorală și Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă.

Website UNAGE Iași

Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice

1990 – 2022

După anul 1990, a început un nou proces de dezvoltare, modernizare și deschidere a școlii de muzică ieșeană către valorile artistice și pedagogice internaționale. Deceniile următoare au fost definite de accentul pus pe cercetarea artistică tematică, de revirimentul bizantinologiei, de apariția de centre de cercetare și de organizarea de evenimente muzicale, precum și de oportunitatea cooptării unor noi cadre didactice de prestigiu. În 2001 au fost înființate studiile de masterat și de doctorat, iar instituția a devenit Facultatea de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice în anul 2012.

Însumând activităţi de educaţie, creaţie artistică şi cercetare ştiinţifică, misiunea Facultăţii de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice (FICSMT) prioritizează formarea viitorilor artişti – instrumentişti, cântăreţi, dirijori, compozitori, critici și manageri muzicali. Structura actuală a facultăţii reuneşte ramurile istorice ale dezvoltării muzicii, latura artistică – interpretativă şi componistică – cu zona teoretică, muzicologică, într-un format contemporan. Astfel, pe trunchiul tradiţional al instrucţiei instrumentale şi vocale s-au alăturat, pe linie interpretativă, specializări precum Dirijat cor şi orchestră, de asemenea, Muzică religioasă şi direcţia Compoziţie jazz şi muzică uşoară, urmate – în aria studiilor teoretice – de Muzicologie şi de Pedagogia muzicală, completate de specializarea Muzică religioasă și Compoziție.

Dintre specialiștii domeniului care au contribuit la valoarea corpului profesoral al FICSMT după 1990, putem menționa pe Nicolae Gâscă, Gabriela Ocneanu, Viorel Munteanu, Florian Simion, Florin Bucescu, Romeo Cozma, Adriana Severin, Adela Burlui, Corneliu Solovăstru, Mihaela Constantin, Bujor Prelipcean, Dan Prelipcean, Constantin Stanciu, Gheorghe Duțică, Otilia-Laura Vasiliu, Carmen Chelaru, Dorel Baicu, Tatiana Pocinoc, Doru Albu și mulți alții.

Website FICSMT

Facultatea de Teatru

1990 – 2022

Anul 1990 a marcat un nou început pentru școala ieşeană de teatru, când s-a organizat primul examen de admitere din perioada post-socialistă pentru clase de Actorie și de Arta actorului mânuitor de păpuşi şi marionete. Inițiativa reînființării a fost rezultatul demersului asumat de trei importanți oameni de teatru: Sergiu Tudose, Natalia Dănăilă și Emil Coşeru, iar primele clase au fost dedicate studenților din țară și din Republica Moldova. În anii următori, profilul studiilor de teatru a fost întregit cu noi specializări, parcurs finalizat cu autonomizarea Facultății de Teatru în anul 2012.

Colectivului profesoral care a reluat activitatea școlii de teatru în 1990, nucleu ce i-a inclus și pe Getta Angheluţă, Dana Coșeru, Brândușa Mircea, Monica Bordeianu, Valentin Ionescu și Ana Vlădescu, i s-au adăugat în anii următori și alte personalități ale scenei teatrale din Iași și din țară. Dionisie Vitcu, Constantin Popa, Gheorghe Marinca, Irina Popescu, Virginia Raiciu, Dan Aciobăniței, Mihaela Werner, Cornelia Gheorghiu, Ruxandra Bucescu, Sorina Bălănescu, Constantin Paiu, Florin Faifer, Ștefan Oprea și Bogdan Ulmu au fost specialiști care au consolidat renumele unei valoroase tradiții, printr-un impact viu, autentic, în pas cu modernitatea timpului nostru, cu problematica și aspirațiile omului contemporan.

Procesul de restructurare a Universității de Arte „George Enescu” din Iași din anul 2012 a marcat autonomizarea Facultății de Teatru. Astăzi, cu o preocupare constantă de întregire a profilului studiilor de teatru cu noi specializări precum Regie, Coregrafie sau Teatrologie-Jurnalism teatral, Facultatea de Teatru pregătește și formează actori, regizori, jurnaliști profesioniști, specialiști în domeniul educației teatrale, esteticii și teoriei artei spectacolului.

Website FT

Facultatea de Arte Vizuale şi Design

1990 – 2022

Reorganizată după 1990, Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design și-a suplimentat oferta educațională cu noi specializări artistice ce îmbină tradiția artelor plastice cu tehnicile și mediille contemporane, coordonate de personalități de prestigiu ale scenei artistice ieșene care s-au alăturat colectivului de cadre didactice. Marcând racordarea la sistemele educaționale vocaționale europene prin noua denumire a instituției din 2012, Facultatea de Arte Vizuale și Design a intrat în topul QS Global World Ranking în 2018, pentru domeniul Artă și Design.

Facultatea de Arte Vizuale şi Design (FAVD) are misiunea de a forma artişti vizuali și teoreticieni care să participe creator la viaţa culturală contemporană şi la circulaţia valorilor artei româneşti şi globale.

După 1990, oferta educațională a facultății a presupus o diversificare a structurii specializărilor artistice activate de către personalități de prestigiu ale scenei profesionale care s-au adăugat colectivului profesoral existent, precum Adrian Podoleanu, Valentin Sava, Liviu Suhar, Mihai Tarași, Zamfira Bîrzu (specializarea Pictură), Dan Covătaru, Ilie Bostan, Simion Cristea (Sculptură) şi Atena Elena Simionescu, Grigore Bejenaru, Ion Truică, Dragoș Pătrașcu (Grafică), alături de Jenö-Mihaly Bartos, Maria Urmă, Mihai Pamfil (Artă Murală, Ceramică), Felicia Buliga, Miruna Hașegan, Cornelia Brustureanu (Arte Textile), Ligia Magda Sficlea, Jeni Pralea, Dan Micu, Mihai Albu (Design), Tatiana Gânju, Valeriu Gonceariuc, Constantin Tofan (Pedagogia Artei), Carmen Cecilia Solomonea, Cornelia Bordașiu (Conservare și Restaurare), Matei Bejenaru, Florin Grigoraș (Fotografie, video, procesarea computerizată a imaginii), Dumitru N. Zaharia, Dumitru Alexoaie, Codrina Laura Ioniță, Cătălin Gheorghe, Cristian Nae (Istoria şi Teoria Artei) sau Cristian Ungureanu (Pictură cu predare în limba engleză).

Website FAVD